Motivele credintei

Care sunt motivele credintei voastre in orice?

Fiti expliciti.

Nu trebuie sa ai un motiv sa crezi. Crezi in ce vrei, Dumnezeu nu te obliga sa crezi in El.

Am discutat intr-o ora de religie cu profesoara si i-am spus ca eu nu cred ca exista Satana. Ea mi-a raspuns ca asta e cea mai mare inselatorie pe care o poate face diavolul. Te face sa crezi ca el nu exista, ca nu exista cel care te impinge sa faci rau si astfel cand ti se intampla ceva rau vei da vina pe Dumnezeu si astfel te vei distanta de El.

Din cele mai vechi timpuri oamenii au cautat o alinare, o siguranta in aceasta viata. Au vrut sa inteleaga ce sens are viata, de ce traim si asa au ajuns sa creada in zei sau in diferite lucruri. Dumnezeu a aratat ca exista trimitandu-l pe fiul sau pe pamant. Daca nu ar exista Dumnezeu pentru ce am mai trai? Ce sens ar avea aceasta viata? Viata este un test care decide unde vei ajunge dupa moarte. Toate lucrurile au un sens si universul nu se poate conduce singur. totul este controlat si aceasta lume este controlata de cineva.

Ce ai zis tu acum e ca si cum ai vedea o piscina plina cu apa, si ai zice ca piscina a luat forma asa incat apa sa stea intr-o forma paralelipipedica.

Universul si pamantul nu au fost create pentru ca omul sa poata lua nastere in ele, ci omul a luat nastere din cauza existentei lor asa cum sunt.

Mana nu a fost modificata pentru a incapea in manusa, ci manusa a fost facuta dupa mana.

Asa ca religia nu a existat dintotdeauna ca mai apoi sa apara viata, ci invers.

Pe langa faza cu Isus, nu avem de unde sti ca el nu a fost decat ceva om inteligent care a facut lucruri bune in lume si a fost apreciat. Dar ideea ca a fost nascut dintr-o virgina, ca este propriul lui tata si ca se transforma in fiecare zi in paine si vin este prea de tot. Si pe langa asta, nu avem nici macar o dovada ca el a trait, si totusi credem in el.

Cand zici ca nu crezi ca exista Satana, eu nu cred ca tu defapt crezi in Dzeu si in Satana nu. Este un lucru mai ilogic decat credinta insasi.

Daca crezi in Dumnezeu crezi si in satana pentru ca nu poti sa crezi in unul si in altu nu. Cum spuneam ...bine fara rau nu exista si invers... Si in legatura cu ce ai spus cu universul... Cum iti explici ca unele lucruri sunt cu viata si unele nu? Omul putea sa fie ca si o piatra... de ce o piatra nu are viata? Cum s-a creat viata dintr-o simpla materie? o simpla molecula de hidrogen.... si cum exista toate aceste legi? cum poate fi universul atat de perfect? putea pur si simplu sa fie o cantitate de materie in spatiu si sa nu se intample nimic. ceva le-a determinat sa se faca. Cineva a dat sens acestor lucruri. Universul este prea perfect sa zici ca s-a format totul pur si simplu.

Admin a scris:

Cand zici ca nu crezi ca exista Satana, eu nu cred ca tu defapt crezi in Dzeu si in Satana nu. Este un lucru mai ilogic decat credinta insasi.

In primul rand credinta NU e ilogica. In al doilea rand, mie mi se pare normal sa cred in ce vreau , cand vreau, cum vreau. Si nu trebuie sa dau nimanui explicatii de ce cred, eventual lui Dumnezeu.

Am si eu un prieten care este ateu; sau asa spune el. Bine ma esti ateu si cu ce te ajuta?

KoRnyus are dreptate. Oricum oricat as sta aici si as scrie tot nu ai crede nimic din ce spun. Aici tine si de vointa. Daca tu nu vrei sa crezi in Dumnezeu nimeni nu te poate face sa crezi in el orice ti-ar spune.Oamenii credinciosi nu cred asa de fraieri in Dumnezeu ca sa zica si ei "cred in Dumnezeu".Au incercat sa il inteleaga si si-au pus si ei unele intrebari. Daca crezi in Dumnezeu nu inseamna ca esti fraier si crezi in ceva ce nu exista. Daca crezi in Dumnezeu nu pierzi nimic. In schimb daca nu crezi si apoi iti dai seama ca a existat pierzi.

Dar daca crezi si iti dai seama ca nu a existat? Ei? Ce zici?

Eu nu am zis niciodata ca credinciosii sunt fraieri. Ce spui tu este aberant. Mai ales, eu nu vreau sa nu cred in Dzeu. Eu cred in ce mi se pare a fi demn, logic si rational de crezut.

In plus, a fi ateu te ajuta in cateva locuri: de ex:
Poti manca ce vrei. poti sa bei ce vrei. poti sa vorbesti ce vrei.

Viata nu este o consecinta a religiei, a lui Dzeu. Este total pe dos.

Pai daca nu ar exista Dumnezeu... De ce ai mai trai? Ar fi ilogic sa mai traiesti. Traiesti doar pentru a manca si a bea ce vrei?

Nu traiesti pentru un motiv. Traiesti pentru ca poti. Daca nu ai putea trai pe pamant, daca nu ai avea sange in tine, daca nu ai putea sa transformi materia in energie in interiorul tau, atat cat ai nevoie, ATUNCI nu ai trai.

Asta e chiar o tampenie. Atunci universul ar fi pur si simplu degeaba.

universul exista pentru ca poate.

Totul exista pentru ca poate. Daca nu ar putea, nu ar exista.

Si de unde vine aceasta putere? De ce poate sa existe?

Universul nu e oprit de nimeni. El este singur pe spatiul lui. Nu exista nici o putere. El nu este un zeu, nu este materie, nu este energie, nu este persoana, nu este stea, nu este planeta. Este un spatiu. Noi ne referim la el ca si cum el ar vrea sa vina si sa ne faca, sa se intinda, sa explodeze si asa mai departe. Noi gresim aici. El este un spatiu prea mare pentru noi. Uneori Clujul este prea mare pentru noi. Inceputurile universului sunt necunoscute, dar ele ne fascineaza, ne provoaca intrebari, ne indruma spre cunoastere.

Incepe sa mi se para o prostie universul deja, dar ce sa fac, sunt prins in el.
Asa ca voi rationa pana cand cineva imi demonstreaza ca exista o cale mai buna pentru a face asta.

prea multa ratiune si ajungi ca raposatul Eminescu ce trist;(

Mah Admin-ule nu mai gandi atata k nu cumva sa te imbolnavesti de atata logica si ratiune. Deci te rog frumos. Nu vrem sa il pierdem asa-i? )))=)))

traiesteti copilaria baaa lasa tu ratiunea si filisofia pe mai incolo ! du-te iati masinutze si joacate ) (ca mine ^^ )

tu ziceai ca traiesti pt ca poti.. atunci de ce te mai gandesti de ce marea e mare rosu e rosu si omul e maimuta?

daca totul e la intamplare nu mai ai ce sa mai spui sau sa ma intrebi....cum poate fi totul asa de perfect? asta este cea mai ilogica si mai idioata chestie spus "traiesti pt k poti...totul e la intamplare..." Explica-mi ce logica are asta?

Viata nu are un scop propriu-zis, e adevarat ce a zis Horatiu, tu ii atribui unul. Daca iti place sa canti, pai vei canta, asta va fi scopul vietii tale, sa creezi muzica. Nu e totul la intamplare, din nefericire suntem prea mici pentru a intelege in totalitate fenomenele care se intampla. Tu traiesti ca sa te rogi unui ins pe care nici macar nu il cunosti? Cand ai aflat de el? Normal ca ti-au zis parintii, ca asa e bine si trebuie sa mergi la biserica. Daca iti ziceau ca in satana trebuie sa crezi si trebuie sa ucizi si sa furi, asta faceai, nu? pentru ca asa te-au invatat. Oricum, religiile exista cu un scop si cuvintele cheie in acest caz sunt moralitate, constiinta si asa mai departe. De asta ne numim oameni, pentru ca avem abilitatea de a gandi, nu de a trata totul instinctual. Daca am lua-o instinctual, ar fi ceva absolut normal sa ucizi, nu? altfel cum ar trai animalele carnivore?
Dar noi avem aceasta functie de a gandi, care din nefericire este din ce in ce mai putin folosita. De ce ai trai pentru altcineva, ce rost ar mai avea? Traiesti pentru TINE, si TU gandesti, TU judeci, Tu traiesti si iti asumi consecintele actiunilor tale.
Ati auzit de legea atractiei universale? Pe scurt, sustine ca daca iti doresti ceva cu adevarat, intreg universul va "complota" la indeplinirea dorintei tale. Mi se pare ca asa e si cu religia. Doar ca dorintelor le-au dat nume de zei si au inceput sa se roage sau sa faca ritualuri. Ca zeul soarelui, al ploii samd. Pentru mine asta inseamna intr-un fel credinta. Si fara credinta, nu stiu ce e posibil:). Ar fi prea multe de spus la acest subiect 8-|

s-au chiar spus multe... 5 pagini la "exista dumnezeu" spune ceva???

e o intrebare pe care mi-am pus-o intr-o excursie in care nu aveam ce sa fac: oare inainte de aparitia vietii in univers, avand in vedere legile fizicii extrem de stricte si calculate, a existat un singur destin, un singur fir al evenimentelor, o singura poveste posibila si abia cand a aparut undeva viata a inceput sa devina totul aleatoriu si necalculabil (ma refer la soarta intregului univers, structura lui absoluta, nu doar unele parti ale lui sau ceva) sau poate fi si viata condusa intr-un singur mod, lucrurile sunt stabilite dinainte si noi avem impresia ca facem ce vrem dar este defapt exact ceea ce trebuie, ceea ce ar trebui sa facem???

intrebarea e in discutie, cred, intr-un alt subiect: Ce este viata?, dar daca tot veni vorba aici am pus problema si aici. ce parere aveti?